Anunt_rezultat_procedura_mobilier 505

BURSA CONSTRUCȚIILOR

6-iul-2018
CLAUDIU GEORGESCU, APMCR: “Supraîncălzirea pe piaţa imobiliară a apărut deja”
Radu Zilişteanu: “Piaţa imobiliară autohtonă nu prezintă riscuri”
Liviu Voinea, BNR: “Ţara noastră nu a depăşit pragul de semnal de 6% în privinţa riscurilor de pe piaţa imobiliară, dar nu suntem foarte departe de acesta”

Piaţa imobiliară autohtonă nu prezintă riscuri, iar cererea solvabilă va scădea, consideră Ion Radu Zilişteanu, doctor în economie.
Domnia sa ne-a declarat: “Părerea mea este că nu există riscuri pe piaţa imobiliară românească, în sensul de creşteri, în perioada următoare, din două motive. În primul rând, avem indicele ROBOR care tot creşte şi asta înseamnă, clar, că se va scumpi creditul, adică vom putea lua, cu acelaşi salariu, mai puţini bani de la bancă. În al doilea rând, Banca Naţională a României (BNR) vrea să reducă gradul de expunere al solicitanţilor de credit şi să micşoreze procentul din venitul disponibil care poate fi utilizat pentru rambursarea unui credit, aşadar accesul la creditare va fi mai dificil”.
În baza acestor aspecte, domnul Zilişteanu susţine că este de presupus o scădere a cererii solvabile de pe piaţa imobiliară de la noi din ţară, fapt ce va conduce, probabil, la o stagnare a preţurilor, sau chiar la o uşoară scădere a acestora.
“Nu cred că avem un pericol de supraîncălzire pe piaţa imobiliară românească, în momentul de faţă, şi consider că temerile acestea nu sunt justificate. (…). Dacă o să ne pască o criză, va fi una de natură economică, dar nu plecată de la piaţa imobiliară, după părerea mea”, ne-a mai spus economistul.
Claudiu Georgescu, APMCR: “Vedete devin clădirile de birouri şi cele logistice”
     Supraîncălzirea a apărut deja, faptul că s-a ajuns la 1.200 de euro preţul pe metru pătrat arată că, deja, începem să ne apropiem de “vremurile bune”, susţine Claudiu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii din România (APMCR).
Momentan, însă, piaţa imobiliară de la noi este, încă, stabilă, ne-a mai spus domnul Georgescu, cu menţiunea că situaţia politică va avea o influenţă determinantă în contextul economic anul acesta.
Domnia sa ne-a declarat, ieri: “Probabil că, după modul în care au crescut şi autorizaţiile de construcţie în ultima perioadă, locuinţele vor avea un ritm de creştere (mult) mai mic, faţă de 2017, ca fond construit, şi implicit ca preţ, iar vedete devin clădirile de birouri şi cele logistice”.
Preşedintele APMCR este de părere că investiţiile imobiliare vor continua, dacă vom avea o stabilitate economică, cu accent pe proiectele rezidenţiale, construite spre a fi închiriate, explicând: “Piaţa se va dezvolta în continuare, având în vedere faptul că ţara noastră nu are foarte multe locuinţe de închiriat. Această piaţă este legată de dezvoltarea urbanistică, pentru că lumea vine în continuare la oraş, iar la un moment dat preţurile de achiziţie a locuinţelor nu vor mai fi accesibile şi se va merge pe închirieri, aşa cum se întâmplă în Europa”.
Vice-guvernatorul BNR Liviu Voinea: “Comitetul European de Risc Sistemic a emis avertizări unui număr de opt ţări pentru că au depăşit, mai mulţi ani la rând, ritmul de creştere mediu din Europa, care este 6%”
     Ţara noastră nu a depăşit pragul de semnal de 6% în privinţa riscurilor de pe piaţa imobiliară, dar nu suntem foarte departe de acesta, a atenţionat, ieri, într-o conferinţă de specialitate, Liviu Voinea, viceguvernatorul BNR, citat de Agerpres.
Domnia sa a declarat: “Anul trecut, Comitetul European de Risc Sistemic, care este cumva tatăl tuturor comitetelor naţionale de supraveghere macroprudenţială, şi din care facem şi noi parte, a emis avertizări unui număr de opt ţări privind riscurile de pe piaţa imobiliară, pentru că au depăşit, mai mulţi ani la rând, ritmul de creştere mediu din Europa, care este 6%. Noi am fost aproape de 6%, în ultimii doi ani. Ritmul de creştere al imobiliarelor a fost de 6% în Bucureşti şi de 4 şi ceva la sută în restul ţării. Nu am trecut pragul de semnal, nu suntem foarte departe de el şi sigur se corelează întotdeauna piaţa imobiliară cu accesul la finanţare pentru creditele ipotecare. Deci, este o piaţă asupra căreia trebuie să ne uităm, atât piaţa rezidenţială, cât şi cea comercială. Noi avem politici macroprudenţiale, pe unele le-am implementat deja, altele sunt în analiză, însă numai în consultare cu industria, cu sectorul bancar”.
Preţurile apartamentelor au scăzut în iunie cu 1,2%, până la un nivel mediu naţional de 1.200 euro/mp
     Preţurile apartamentelor din ţara noastră au scăzut în iunie cu 1,2%, până la un nivel mediu naţional de 1.200 de euro pe metru pătrat, cu doar 3,1% mai mare faţă de cel consemnat la începutul anului, ceea ce arată că piaţa imobiliară intră într-o etapă de stabilizare, arată o analiză a unui portal imobiliar, citat de Agerpres.
Spre comparaţie, în primul semestru din 2017, preţurile apartamentelor s-au majorat, în medie, cu 6,7% la nivel naţional (până la 1.120 euro/mp). Cel mai mare ritm de creştere în prima jumătate a acestui an a fost consemnat în Braşov.
În Bucureşti, preţurile apartamentelor s-au majorat, în iunie, cu 0,4%, de la 1.328 la 1.333 euro/mp, conform studiului citat, iar tendinţa de creştere din primul semestru a fost susţinută mai ales de apartamentele noi, a căror valoare medie a depăşit 1.400 euro/mp util la finalul lui iunie.
În Cluj-Napoca, tendinţa de încetinire a creşterii preţurilor la locuinţe este cea mai evidentă, mai notează analiza, însă apartamentele din acest oraş rămân cele mai scumpe din ţară, cu o valoare medie consemnată de 1.522 euro/mp, la finalul lunii trecute.
Anunt_rezultat_procedura_mobilier 505

BURSA

15-iun-2018
CLAUDIU GEORGESCU, APMCR: “Sectorul construcţiilor este în recesiune de aproximativ doi ani”

*  “Lucrările de reparaţie şi întreţinere au cea mai mare pondere în sector”

*  INS: “În perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2018, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut faţă de perioada similară din 2017, ca serie ajustată sezonier, cu 0,6%”

Ne aflăm în faţa unui tablou destul de sumbru, în ceea ce priveşte piaţa construcţiilor pentru perioada următoare, este de părere Claudiu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii din România (APMCR).
Datele publicate, ieri, de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că, în luna aprilie, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 1,1%, faţă de luna precedentă.
Faţă de aprilie 2017, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 0,7%, iar în perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2018, volumul lucrărilor de construcţii, a scăzut faţă de perioada similară a anului trecut, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 0,6%.
Preşedintele APMCR ne-a declarat: “Sectorul construcţiilor este în recesiune de aproximativ doi ani. Problema este că economia ţării noastre are unele dezechilibre majore. (…) În trimestrul întâi din 2018, investiţiile guvernamentale au crescut, dar în primul trimestru de anul acesta, investiţiile în construcţii noi au scăzut cu 4%, faţă de cele din trimestrul întâi de anul trecut”.
Domnia sa a amintit şi de investiţiile în locuinţe, care şi-au redus ritmul, deşi creditarea bancară a crescut, precizând că semnalul tras de Banca Naţională a României (BNR), la începutul acestei săptămâni, privind gradul de îndatorare a populaţiei, şi recomandarea Fondului Monetar Internaţional (FMI) de a se reduce, pe cât posibil, programul “Prima Casă”, ridică un semn de întrebare.
Domnul Georgescu a subliniat că lucrările de reparaţie şi întreţinere au cea mai mare pondere în sector, deoarece la lucrările de acest tip se consumă manoperă multă şi este clar că firmele de construcţii merg acolo unde se poate câştiga, spre deosebire de construcţiile noi, unde este mai avantajat dezvoltatorul.
La toate aceste aspecte se adaugă şi lipsa forţei de muncă, anunţată de constructori, încă de anul trecut, precum şi gradul de dotare în utilaje al firmelor de construcţii relativ mic, fapt ce le împiedică să aibă o productivitate mai mare, ne-a mai spus domnia sa.
Claudiu Georgescu a mai spus: “Problema infrastructurii reprezintă o dilemă din care nu putem ieşi, pentru că forţa de muncă alocată de companii pe şantiere este infimă faţă de necesitate. Soluţia ar fi ca investiţiile guvernamentale să ţină cont, în primul rând, de participarea firmelor româneşti, întrucât capitalul românesc, cu cât este mai izbit, cu atât taxele şi impozitele care vin la bugetul de stat vor fi mai mici.
Este nevoie de un program foarte realist cu nişte termene mult-mult mai strânse, nu să stăm şase ani pentru a face un pasaj subteran, spre exemplu. Avem şi exemple bune în acest sens – pasajul Unirii din Bucureşti a fost făcut în patru luni, iar unul cum este cel de la Băneasa a fost realizat la Ankara în 49 de zile”.
Nu în ultimul rând, problema forţei de muncă ar putea fi soluţionată dacă toţi cei apţi de muncă nu ar mai primi ajutoare sociale (direcţie în care merg mulţi bani de la bugetul de stat), ar fi trimişi obligatoriu la cursuri de formare şi apoi integraţi în câmpul muncii, a mai precizat preşedintele APMCR, adăugând: “Dacă, în paralel, vom creşte şi gradul de echipare al firmelor de construcţii cu utilaje, atât pentru micile lucrări, cât şi pentru lucrările mai mari, vom obţine o productivitate care să ne poată permite să mărim salariile, astfel încât, eventual, să putem atrage înapoi o parte din constructorii români plecaţi din ţară, pentru că i-am putea plăti la fel ca în Vest”.

Anunt_rezultat_procedura_mobilier 505

AGERPRES

8-mar-2018
GEORGESCU (APMCR): ESTIMEZ O CREȘTERE A SECTORULUI DE CONSTRUCȚII DE 3 – 4% ÎN 2018

Sectorul de construcţii ar putea înregistra anul acesta o creştere de 3 – 4%, după ce anul trecut a avut o scădere de 5% pe fondul unui avans al economiei de 7%, a declarat, joi, pentru AGERPRES, Claudiu Georgescu, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii din România.

n cel mai fericit caz estimez o creştere a sectorului de construcţii de 3-4%, iar aceasta pentru că, presupunând că ultimul guvern în funcţie dă drumul la construcţii, perioada de licitaţii, perioada de organizare de şantier vor dura cel puţin 6 luni de acum încolo. Deci ne vom apuca de construit în luna septembrie. Peste vară se va trăi iarăşi cu locuinţe, iarăşi cu reparaţii şi cu cârpelile care mai sunt la diverse lucrări de infrastructură’, a spus Claudiu Georgescu.

Acesta susţine că este dificil de estimat care ar putea fi creşterea pentru anul următor deoarece nu există un buget multianual.

De asemenea, Claudiu Georgescu afirmă că în condiţiile unei creşteri a economiei cu 7%, o scădere cu 5% a industriei de construcţii în 2017 este o anomalie de sistem care denotă un grav dezechilibru în economia românească.

‘De la desfiinţarea Ministerului Lucrărilor Publice din 1996 – 2000 acest domeniu a trecut la fiecare minister. Practic, putem spune că fiecare şi-a luat bucata lui pe care este stăpân şi pe care nimeni nu o poate controla foarte bine. De aceea ne-am trezit cu tot felul de construcţii ciudate: terenuri de fotbal în pantă, patinoare care costă de patru ori mai mult decât unul realizat de o firmă privată şi putem da exemplu patinoarul din Braşov făcut de Compania Naţională de Investiţii şi patinoarul făcut de Ţiriac la Bucureşti’, a spus Claudiu Georgescu.

 În opinia acestuia, Asociaţia pe care o patronează susţine reînfiinţarea Ministerului Lucrărilor Publice pentru gestionarea tuturor lucrărilor publice din România, inclusiv autostrăzi, drumuri şi aeroporturi.

Asociaţia Producătorilor de Materiale de Construcţii din România, în colaborare cu Romexpo, a organizat, joi, în cadrul Construct Expo 2018, Forumul Naţional cu tema: ‘O strategie sustenabilă a industriei construcţiilor pentru 2020-2025’.

Forumul a reunit reprezentanţi ai celor mai importante domenii de activitate din industria construcţiilor: materialele de construcţii, echipamentele de construcţii, constructorii, dezvoltatorii, precum şi domeniul creaţiei, proiectării şi certificării construcţiilor.

Organizaţia propune ca, în urma acestui forum, să fie redactată o «Carte Albă» privind modul în care sectorul privat vede necesităţile şi evoluţia industriei construcţiilor pentru perioada 2020-2025.