ROMÂNIA LIBERĂ

14-OCT-2013

SCĂDERE DRAMATICĂ ÎN SECTORUL CONSTRUCȚIILOR. FACTORII ECONOMICI AU CONSTITUIT ALIANȚA PENTRU CONSTRUCȚII ȘI AU CONVENIT UN PLAN DE OBIECTIVE ȘI MĂSURI

Starea gravă în care se află sectorul de construcții precum și absența unei strategii guvernamentale asumată politic în materie de investiții publice a determinat ca asociații patronale și profesionale, structuri asociative relevante din domeniul execuției, producției de materiale de construcții, consultanță, cercetare dezvoltare și învățământ superior, furnizori de utilaje și echipamente pentru construcții să se reunească recent într-un grup de lucru, să elaboreze și să convină un set de măsuri preconizat a stopa declinul industriei de construcții din România, precum și relansarea acesteia.

Astfel, mediul asociativ patronal, sindical şi profesional din sectorul de construcţii a convenit constituirea unei ALIANŢE PENTRU CONSTRUCŢII care să transfere către decidenţii politici şi instituţiile finanţatoare un mesaj coerent şi articulat bazat pe soluţii concrete, expertiză specifică şi implicare directă.
Aceste propuneri sintetizate constituie obiectul unei intervenţii comune a structurilor asociative participante la cele două reuniuni ARACO, PSC, UNPR, CIROM, PATROMAT, FGS FAMILIA, CONFINDUSTRIA România, APMCR, FEPA, ADUC, ROMEPS, AIIR, AIVR, ARIC, ARDIMET, AAECR, ALN, INCD URBAN-ÎNCERC, BPIE ce sunt înaintate FMI, CE, BM şi Guvernului României.
Reluarea creditării şi creşterea importanţei creditelor bancare în favoarea investiţiilor şi economiei reale.
Promovarea unor măsuri concrete de combatere a influenţei corupţiei asupra procedurilor de achiziţii publice, care generează o competiţie inacceptabilă şi inechitabilă.
Promovarea unui climat legislativ stabil şi predictibil.
În aceste condiţii, măsurile identificate ca necesare ce urmează a fi prezentate mai jos, avînd drept scop stoparea declinului industriei construcţiilor din România au fost transferate atât către Guvern cât şi către FMI şi CE.
Promovarea unui Program naţional al guvernului României pentru sectorul de construcţii, care să cuprindă pe perioadă 2014-2016 principalele proiecte care urmează să fie finanţate, obiectivele fizice şi valorice asumate, precum şi efectul estimat în planul prezervării sau angajării forţei de muncă specifice cu consultarea actorilor relevanţi din sector.
Specificarea în Bugetul pe anul 2014 a surselor de finanţare pentru proiectele de investiţii în continuare şi/sau proiecte noi, fiind absolut necesară reluarea fermă a programelor investiţionale cel puţin pentru prezervarea locurilor de muncă actuale.
Elaborarea şi adoptarea prin act normative a unui Program naţional de consolidare a structurilor înalte (coşuri de fum, turnuri de racier, castele de apa, silozuri).
Stabilirea clară a poziţiei Guvernului faţă de proiectele de interes naţional sau regional care pot fi promovate în PPP, corelat cu amendarea în regim de urgenţă a legislaţiei specifice.
Propuneri de modificări legislative pentru susţinerea activităţii agenţilor economici şi reducerea presiunii fiscale.
Trezoreria statului (şi eventual băncile) să acorde credite societăţilor cu datorii fiscale pentru plată acestor datorii, credite garantate cu facturi emise şi neîncasate către instituţii publice sau societăţi cu capital de stat aflate în subordinea ministerelor;
Reducerea/anularea penalităţilor şi dobânzilor aferente datoriilor fiscale restanţe dacă au fost stinse din credite luate în acest sens;
Reducerea/anularea penalităţilor şi dobânzilor aferente datoriilor fiscale restanţe în condiţiile plătii conform unui angajament de plată cu termen ferm.

Practic au fost propuse 11 obiective şi 33 de măsuri. Parcurgerea acestora ne-a demonstrat că toate îşi au importanţa lor şi de aceea le vom prezenta şi noi aşa cum ne-au fost prezentate.

Structurile participante la reuniuni au făcut o analiză amplă a situaţiei actuale în domeniul construcţiilor concretizată într-o serie de indicatori sintetici, concluziile demonstrând o degradare accentuată economică. Se consideră că fără o serie întreagă de măsuri grabnice este posibil ca acest sector să dispară încetul cu încetul din peisajul economic.

Criza financiară declanşată în anul 2008 a afectat grav sectorul de construcţii din România, cît şi din UE. Tendinţele de revenire la o situaţie de creştere economică au fost frînate de declanşarea crizei datoriilor suverane din statele din zonă euro şi impunerea unor programe de austeritate în multe state membre ale Uniunii Europene.

Implementarea măsurilor de austeritate în întreaga Europă şi implicit şi în România s-a făcut simţită prin reducerea semnificativă a portofolilui de proiecte finanţate atît de la bugetul de stat cît şi cele finanţate din surse private, pe cale de consecinţă mii de societăţi au intrat în stare de insolvenţă sau faliment.

Cercetând evoluţia pricipalilor indicatori care definesc starea sectorului de construcţii se poate remarca următoarele:

Valoarea producţiei în sectorul de construcţii a scăzut din 2012 faţă de 2008, de la 15,3 la 3,73 miliarde euro!

Reducerea numărului de personal de la 414.000 în anul 2008 la 313.000 în 2011, în anul 2012 inregistrindu-se o creştere de 30.000 de persoane angajate în sector faţă de 2011.

Productivitatea medie a sectorului de construcţii a avut o evoluţie constant negativă, în contrast cu o creştere a salariului mediu brut ( +14% în 2012 faţă de 2008).

Printre obiectivele mediului asociativ patronal, profesional şi sindical convenite în ultimele 3 săptămâni se pot remarca:

Stoparea declinului şi relansarea activităţii de construcţii şi a locurilor de muncă aferente în România.

Promovarea dpdv economic şi social a dimensiunii strategice a sectorului de construcţii în ansamblul sau.

Consolidarea implicării directe a reprezentanţilor sectorului în pregătirea actelor legislative, programelor şi acţiunilor la nivelinternational, comunitar, naţional şi regional cu impact direct sau indirect asupra activităţilor din construcţii.

Sprijinirea promovării unui climat investiţional corect care să permită un flux adecvat de investiţii publice şi finanţare privată pentru susţinerea proiectelor viabile necesare.

Promovarea legislaţiei specifice care să susţină investiţiile în infrastructură şi construcţii prin creşterea gradului de absorbţie a fondurilor structurale comunitare şi a investiţiilor private în mod nediscriminatoriu pentru a asigura competitivitatea României la nivel regional.

Promovarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic (în locul celei care oferă preţul cel mai mic), precum şi a unei abordări coerente bazate pe respingerea ofertelor anormal de mici şi promovarea unei concurenţe eficiente şi echitabile.

Îmbunătăţirea calităţii lucrărilor de construcţii şi a concurenţei leale prin generarea cadrului legal care să oblige la certificarea capabilităţilor tehnice şi de personal pentru societăţile din sector.

Pregătirea sectorului în sensul confruntării cu noile provocări generate de efectele fenomenelor meteorologice extreme care impun un mediu construit mai rezistent şi structuri de protecţie adecvate.

Articol publicat de domnul Ion DIAMANDI.