CLAUDIU GEORGESCU, APMCR: “Supraîncălzirea pe piaţa imobiliară a apărut deja”
Radu Zilişteanu: “Piaţa imobiliară autohtonă nu prezintă riscuri”
Liviu Voinea, BNR: “Ţara noastră nu a depăşit pragul de semnal de 6% în privinţa riscurilor de pe piaţa imobiliară, dar nu suntem foarte departe de acesta”
Piaţa imobiliară autohtonă nu prezintă riscuri, iar cererea solvabilă va scădea, consideră Ion Radu Zilişteanu, doctor în economie.
Domnia sa ne-a declarat: “Părerea mea este că nu există riscuri pe piaţa imobiliară românească, în sensul de creşteri, în perioada următoare, din două motive. În primul rând, avem indicele ROBOR care tot creşte şi asta înseamnă, clar, că se va scumpi creditul, adică vom putea lua, cu acelaşi salariu, mai puţini bani de la bancă. În al doilea rând, Banca Naţională a României (BNR) vrea să reducă gradul de expunere al solicitanţilor de credit şi să micşoreze procentul din venitul disponibil care poate fi utilizat pentru rambursarea unui credit, aşadar accesul la creditare va fi mai dificil”.
În baza acestor aspecte, domnul Zilişteanu susţine că este de presupus o scădere a cererii solvabile de pe piaţa imobiliară de la noi din ţară, fapt ce va conduce, probabil, la o stagnare a preţurilor, sau chiar la o uşoară scădere a acestora.
“Nu cred că avem un pericol de supraîncălzire pe piaţa imobiliară românească, în momentul de faţă, şi consider că temerile acestea nu sunt justificate. (…). Dacă o să ne pască o criză, va fi una de natură economică, dar nu plecată de la piaţa imobiliară, după părerea mea”, ne-a mai spus economistul.
Claudiu Georgescu, APMCR: “Vedete devin clădirile de birouri şi cele logistice”
Supraîncălzirea a apărut deja, faptul că s-a ajuns la 1.200 de euro preţul pe metru pătrat arată că, deja, începem să ne apropiem de “vremurile bune”, susţine Claudiu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii din România (APMCR).
Momentan, însă, piaţa imobiliară de la noi este, încă, stabilă, ne-a mai spus domnul Georgescu, cu menţiunea că situaţia politică va avea o influenţă determinantă în contextul economic anul acesta.
Domnia sa ne-a declarat, ieri: “Probabil că, după modul în care au crescut şi autorizaţiile de construcţie în ultima perioadă, locuinţele vor avea un ritm de creştere (mult) mai mic, faţă de 2017, ca fond construit, şi implicit ca preţ, iar vedete devin clădirile de birouri şi cele logistice”.
Preşedintele APMCR este de părere că investiţiile imobiliare vor continua, dacă vom avea o stabilitate economică, cu accent pe proiectele rezidenţiale, construite spre a fi închiriate, explicând: “Piaţa se va dezvolta în continuare, având în vedere faptul că ţara noastră nu are foarte multe locuinţe de închiriat. Această piaţă este legată de dezvoltarea urbanistică, pentru că lumea vine în continuare la oraş, iar la un moment dat preţurile de achiziţie a locuinţelor nu vor mai fi accesibile şi se va merge pe închirieri, aşa cum se întâmplă în Europa”.
Vice-guvernatorul BNR Liviu Voinea: “Comitetul European de Risc Sistemic a emis avertizări unui număr de opt ţări pentru că au depăşit, mai mulţi ani la rând, ritmul de creştere mediu din Europa, care este 6%”
Ţara noastră nu a depăşit pragul de semnal de 6% în privinţa riscurilor de pe piaţa imobiliară, dar nu suntem foarte departe de acesta, a atenţionat, ieri, într-o conferinţă de specialitate, Liviu Voinea, viceguvernatorul BNR, citat de Agerpres.
Domnia sa a declarat: “Anul trecut, Comitetul European de Risc Sistemic, care este cumva tatăl tuturor comitetelor naţionale de supraveghere macroprudenţială, şi din care facem şi noi parte, a emis avertizări unui număr de opt ţări privind riscurile de pe piaţa imobiliară, pentru că au depăşit, mai mulţi ani la rând, ritmul de creştere mediu din Europa, care este 6%. Noi am fost aproape de 6%, în ultimii doi ani. Ritmul de creştere al imobiliarelor a fost de 6% în Bucureşti şi de 4 şi ceva la sută în restul ţării. Nu am trecut pragul de semnal, nu suntem foarte departe de el şi sigur se corelează întotdeauna piaţa imobiliară cu accesul la finanţare pentru creditele ipotecare. Deci, este o piaţă asupra căreia trebuie să ne uităm, atât piaţa rezidenţială, cât şi cea comercială. Noi avem politici macroprudenţiale, pe unele le-am implementat deja, altele sunt în analiză, însă numai în consultare cu industria, cu sectorul bancar”.
Preţurile apartamentelor au scăzut în iunie cu 1,2%, până la un nivel mediu naţional de 1.200 euro/mp
Preţurile apartamentelor din ţara noastră au scăzut în iunie cu 1,2%, până la un nivel mediu naţional de 1.200 de euro pe metru pătrat, cu doar 3,1% mai mare faţă de cel consemnat la începutul anului, ceea ce arată că piaţa imobiliară intră într-o etapă de stabilizare, arată o analiză a unui portal imobiliar, citat de Agerpres.
Spre comparaţie, în primul semestru din 2017, preţurile apartamentelor s-au majorat, în medie, cu 6,7% la nivel naţional (până la 1.120 euro/mp). Cel mai mare ritm de creştere în prima jumătate a acestui an a fost consemnat în Braşov.
În Bucureşti, preţurile apartamentelor s-au majorat, în iunie, cu 0,4%, de la 1.328 la 1.333 euro/mp, conform studiului citat, iar tendinţa de creştere din primul semestru a fost susţinută mai ales de apartamentele noi, a căror valoare medie a depăşit 1.400 euro/mp util la finalul lui iunie.
În Cluj-Napoca, tendinţa de încetinire a creşterii preţurilor la locuinţe este cea mai evidentă, mai notează analiza, însă apartamentele din acest oraş rămân cele mai scumpe din ţară, cu o valoare medie consemnată de 1.522 euro/mp, la finalul lunii trecute.
Liviu Voinea, BNR: “Ţara noastră nu a depăşit pragul de semnal de 6% în privinţa riscurilor de pe piaţa imobiliară, dar nu suntem foarte departe de acesta”
Piaţa imobiliară autohtonă nu prezintă riscuri, iar cererea solvabilă va scădea, consideră Ion Radu Zilişteanu, doctor în economie.
Domnia sa ne-a declarat: “Părerea mea este că nu există riscuri pe piaţa imobiliară românească, în sensul de creşteri, în perioada următoare, din două motive. În primul rând, avem indicele ROBOR care tot creşte şi asta înseamnă, clar, că se va scumpi creditul, adică vom putea lua, cu acelaşi salariu, mai puţini bani de la bancă. În al doilea rând, Banca Naţională a României (BNR) vrea să reducă gradul de expunere al solicitanţilor de credit şi să micşoreze procentul din venitul disponibil care poate fi utilizat pentru rambursarea unui credit, aşadar accesul la creditare va fi mai dificil”.
În baza acestor aspecte, domnul Zilişteanu susţine că este de presupus o scădere a cererii solvabile de pe piaţa imobiliară de la noi din ţară, fapt ce va conduce, probabil, la o stagnare a preţurilor, sau chiar la o uşoară scădere a acestora.
“Nu cred că avem un pericol de supraîncălzire pe piaţa imobiliară românească, în momentul de faţă, şi consider că temerile acestea nu sunt justificate. (…). Dacă o să ne pască o criză, va fi una de natură economică, dar nu plecată de la piaţa imobiliară, după părerea mea”, ne-a mai spus economistul.
Claudiu Georgescu, APMCR: “Vedete devin clădirile de birouri şi cele logistice”
Supraîncălzirea a apărut deja, faptul că s-a ajuns la 1.200 de euro preţul pe metru pătrat arată că, deja, începem să ne apropiem de “vremurile bune”, susţine Claudiu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii din România (APMCR).
Momentan, însă, piaţa imobiliară de la noi este, încă, stabilă, ne-a mai spus domnul Georgescu, cu menţiunea că situaţia politică va avea o influenţă determinantă în contextul economic anul acesta.
Domnia sa ne-a declarat, ieri: “Probabil că, după modul în care au crescut şi autorizaţiile de construcţie în ultima perioadă, locuinţele vor avea un ritm de creştere (mult) mai mic, faţă de 2017, ca fond construit, şi implicit ca preţ, iar vedete devin clădirile de birouri şi cele logistice”.
Preşedintele APMCR este de părere că investiţiile imobiliare vor continua, dacă vom avea o stabilitate economică, cu accent pe proiectele rezidenţiale, construite spre a fi închiriate, explicând: “Piaţa se va dezvolta în continuare, având în vedere faptul că ţara noastră nu are foarte multe locuinţe de închiriat. Această piaţă este legată de dezvoltarea urbanistică, pentru că lumea vine în continuare la oraş, iar la un moment dat preţurile de achiziţie a locuinţelor nu vor mai fi accesibile şi se va merge pe închirieri, aşa cum se întâmplă în Europa”.
Vice-guvernatorul BNR Liviu Voinea: “Comitetul European de Risc Sistemic a emis avertizări unui număr de opt ţări pentru că au depăşit, mai mulţi ani la rând, ritmul de creştere mediu din Europa, care este 6%”
Ţara noastră nu a depăşit pragul de semnal de 6% în privinţa riscurilor de pe piaţa imobiliară, dar nu suntem foarte departe de acesta, a atenţionat, ieri, într-o conferinţă de specialitate, Liviu Voinea, viceguvernatorul BNR, citat de Agerpres.
Domnia sa a declarat: “Anul trecut, Comitetul European de Risc Sistemic, care este cumva tatăl tuturor comitetelor naţionale de supraveghere macroprudenţială, şi din care facem şi noi parte, a emis avertizări unui număr de opt ţări privind riscurile de pe piaţa imobiliară, pentru că au depăşit, mai mulţi ani la rând, ritmul de creştere mediu din Europa, care este 6%. Noi am fost aproape de 6%, în ultimii doi ani. Ritmul de creştere al imobiliarelor a fost de 6% în Bucureşti şi de 4 şi ceva la sută în restul ţării. Nu am trecut pragul de semnal, nu suntem foarte departe de el şi sigur se corelează întotdeauna piaţa imobiliară cu accesul la finanţare pentru creditele ipotecare. Deci, este o piaţă asupra căreia trebuie să ne uităm, atât piaţa rezidenţială, cât şi cea comercială. Noi avem politici macroprudenţiale, pe unele le-am implementat deja, altele sunt în analiză, însă numai în consultare cu industria, cu sectorul bancar”.
Preţurile apartamentelor au scăzut în iunie cu 1,2%, până la un nivel mediu naţional de 1.200 euro/mp
Preţurile apartamentelor din ţara noastră au scăzut în iunie cu 1,2%, până la un nivel mediu naţional de 1.200 de euro pe metru pătrat, cu doar 3,1% mai mare faţă de cel consemnat la începutul anului, ceea ce arată că piaţa imobiliară intră într-o etapă de stabilizare, arată o analiză a unui portal imobiliar, citat de Agerpres.
Spre comparaţie, în primul semestru din 2017, preţurile apartamentelor s-au majorat, în medie, cu 6,7% la nivel naţional (până la 1.120 euro/mp). Cel mai mare ritm de creştere în prima jumătate a acestui an a fost consemnat în Braşov.
În Bucureşti, preţurile apartamentelor s-au majorat, în iunie, cu 0,4%, de la 1.328 la 1.333 euro/mp, conform studiului citat, iar tendinţa de creştere din primul semestru a fost susţinută mai ales de apartamentele noi, a căror valoare medie a depăşit 1.400 euro/mp util la finalul lui iunie.
În Cluj-Napoca, tendinţa de încetinire a creşterii preţurilor la locuinţe este cea mai evidentă, mai notează analiza, însă apartamentele din acest oraş rămân cele mai scumpe din ţară, cu o valoare medie consemnată de 1.522 euro/mp, la finalul lunii trecute.