ZIARUL FINANCIAR

22-NOV-2010

PIAȚA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII SCADE CU 15% ÎN ACEST AN ȘI CU PÂNĂ LA 2,5% ÎN 2011

Piața materialelor de construcții va scădea în acest an cu 15% și ar putea consemna un regres de 1,5-2,5% anul viitor, a declarat luni președintele Asociației Producătorilor de Materiale de Construcții din România (APMCR), Claudiu Georgescu. Anul trecut, declinul acestui sector a fost de 28% față de 2008. Potrivit sursei citate, faptul că sectorul produselor pentru construcții deservește în principal piața internă, exportul având o pondere scăzută, a făcut ca în ultimii doi ani acest domeniu să nu poată compensa scăderea internă și a pierdut peste 30% din angajați.

Potrivit domniei salei, Industria cimentului este în scădere de la 11 milioane tone în 2008, la 5 milioane tone în primele trei trimestre ale anului 2010. O scădere mai mică s-a înregistrat la produsele de zidărie, mai ales datorită cererii rezultate în urma distrugerilor cauzate de inundaţii şi deschiderii unei noi fabrici. De asemenea a scăzut producţia de produse bituminoase, dar şi de acoperişuri. “Cam tot ceea ce se realizează cu aport energetic mare a înregistrat scăderi”. O uşoară creştere a fost înregistrată însă la polul opus, al produselor cu aport energetic mai mic. De exemplu, piaţa adezivilor pentru polistiren a crescut cu 2-3%. O evoluţie mai bună în a doua jumătate a anului au prezentat prefabricatele din beton pentru construcţii civile, resimţindu-se şi efectul proiectelor realizate cu fonduri europene.
În opinia domnului Georgescu scăderea pieţei materialelor de construcţii nu s-a datorat exclusiv crizei, ci şi restrângerii investiţiilor publice şi private. Pe de altă parte, producţia din România nu este orientată spre export, deci este dependentă de consumul intern. Pe lângă acestea, domnia sa mai semnalează şi disfuncţionalităţile legislative, modul în care se efectuează normativele cu aspect tehnic, lipsa de transparenţă.
În schimb, preşedintele APMCR apreciază că există şanse de îmbunătăţire a situaţiei industriei de profil în 2011 dacă sunt realizate investiţii masive în infrastructură, dacă este înfiinţat comitetul interministerial pentru revizuirea legislaţiei în construcţii, iar cooperarea dintre mediul privat şi autorităţi capătă transparenţă. Nu în ultimul rând, strategia pe termen mediu şi lung a statului ar trebui să se bazeze pe doi piloni: infrastructura şi eficienţa energetică. Numai pentru reabilitarea tuturor locuinţelor ar fi necesare 20 miliarde de euro.
“În 2010 piaţa de materiale de construcţii a fost susţinută de reparaţii, în regie proprie mai ales”, precizează domnul Claudiu Georgescu. Aceasta în contextul în care în primele nouă luni ale anului nu au fost finalizate mai mult de 35.000-36.000 de locuinţe la nivel naţional.
“Trebuie să analizăm nevoia de locuire a românilor, de asemenea curba demografică descendentă. Vom avea nevoie de mai multe garsoniere şi apartamente cu trei camere, deoarece mobilitatea forţei de muncă reprezintă un deziderat. De asemenea, a fost un insucces iniţiativa de a vinde apartamentele ANL, deoarece nu s-a ţinut seama de puterea de cumpărare a ocupanţilor”, subliniază domnul Georgescu.
Scăderea din sectorul construcţiilor s-a resimţiti şi asupra forţei de muncă. Astfel, în intervalul 2008-2010, numărul de angajaţi în construcţii s-a redus cu 25%, de la aproximativ 420.000, la 320.000 de angajaţi. Scăderea în ramura producătoare de materiale de construcţii a fost în intervalul menţionat de peste 30%, de la aproximatv 50.000 la 34.000 de angajaţi.
Pe de altă parte, anul 2010 a adus şi câteva noi investiţii în unităţi de producţie, cum este cazul fabricilor deschise de Baumit, Xella şi Fibratus.
Preşedintele APMCR atrage atenţia şi asupra necesităţii de a asigura calitatea produselor pentru construcţii. Astfel, garanţia materialelor ar trebui ridicată de la 3 la 5 ani sau chiar 10, susţine domnia sa. De asemenea, piaţa adesea nu face diferenţa între standardele de calitate europene şi cele propuse de anumiţi producători.
O problemă cu care se confruntă sectorul construcţiilor se referă, potrivit sursei citate, la modul în care sunt realizate licitaţiile publice, respectiv caietele de sarcini întocmite “cu dedicaţie”. Astfel sunt introduse criterii care favorizează în mod evident anumiţi participanţi, în contradicţie cu prevederile legale. Autorităţile responsabile nu iau măsuri în acest sens.
În opinia domnului Georgescu, legea privind reabilitarea faţadelor, prin care proprietarii de imobile sunt obligaţi să efectueze aceste intervenţii, în caz contrar ele fiind realizate de primării, dar cu recuperarea cheltuielilor tot de la cetăţean, “încalcă dreptul de proprietate şi uzufruct”. De asemenea, persoana nu primeşte decât factura la final, nu are control asupra lucrării, iar recuperarea de TVA ca persoană fizică este foarte dificilă. Reabilitarea trebuie să se facă “pe baza unui program, nu peste noapte”, susţine domnia sa.
În privinţa reabilitării termice, domnul Claudiu Georgescu afirmă: “S-a indus greşit ideea că blocurile consumă mai multă energie, la case pierderile sunt mai mari. Cele două tipuri de locuinţă ar trebui tratate egal”. Pe de altă parte, piața reabilitărilor termice ar putea continua bine, mai ales că proprietarii sunt motivaţi să facă această investiţie deoarece subvenţiile la încălzire vor trebui retrase, iar exemplul personal funcţionează foarte bine.
O modificare importantă pe piața materialelor de construcţii ar putea să o aducă revizuirea Directivei europene 89, privind produsele pentru construcţii, respectiv transformarea sa în regulament ce va fi aplicat imediat în legislaţia statelor memebre. Definitivarea s-ar putea produce până la sfârşitul primului semestru din 2011, mai spune preşedintele APMCR.