CAPITAL

22-NOV-2010

PIAȚA MATERIALELOR PENTRU CONSTRUCȚII A MAI SCĂZUT CU 15%

Concentrarea pe piața internă a făcut ca în ultimii doi ani sectorul produselor pentru construcții să nu poată compensa scăderea internă a pieței construcțiilor, situație care a generat concedierea a 30% din angajații acestui domeniu, potrivit Asociației Producătorilor de Materiale pentru Construcții din România (APMCR). În acest am piața de profil a cunoscut un nou regres de 15%, iar pentru anul viitor patronatul prevede o nouă scădere de 1,5 – 2,5%.

In urma cu doua saptamani, in cadrul unei conferinte dedicate pietei constructiilor, ministrul Dezvoltarii, Elena Udrea, a atins problema licitatiilor cu dedicatie, precizand ca desi a spus in nenumarate ocazii sa i se aduca la cunostinta astfel de situatii, nu a primit la minister nici o astfel de sesizare. Invitat la eveniment, Claudiu Georgescu, presedintele asociatiei producatorilor de materiale de constructii, a spus ca-i poate furniza un astfel de exemplu chiar in acea dupa amiaza.

Luni, oficialul APMCR a prezentat public aceste documente, precizand ca acestea se afla in prezent spre analiza la minister.

• Reabilitarea unor blocuri de locuit din orasul Busteni – licitatie cu dedicatie?
Documentele prezentate luni de asociatie apartin unei licitatii anuntate in Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP) in luna octombrie a acestui an. Este vorba de o licitatie initiata de Primaria Busteni – un contract de reabilitare termica a unor cladiri de locuit din Busteni – in care se estimează alocarea unor fonduri bugetare de 5,9 milioane lei (fara TVA).

• Cum arata un presupus caiet de sarcini cu dedicatie
Georgescu sustine ca nu primaria este vinovata, ci firma care a facut caietul de sarcini, document care poate influenta semnificativ licitatia.

“In Caietul de Sarcini pe care Primaria il prezinta licitatorilor apar deja problemele. Apare o firma careia i-am dat numele cu riscul de a avea litigii (n.a. TAFFO), dar ei sunt cei care isi asuma elaborarea acestui caiet de sarcini si care efectiv fac prescriptii de respectare a unor norme care nu exista in legislatia romaneasca si care sunt norme recomandate de producatorii austrieci”, sustine Georgescu.

In caietul de sarcini se cere ca sistemul de termoizolatie sa fie agrementat atat in Romania cat si in UE.

“In momentul in care noi prin lege avem un sistem de agrementare si o scara a procedurilor de agrementare a produselor, impunerea simultana a acestor 2 conditii e clar ca vrea sa duca la un producator care le are pe amandoua”, spune Georgescu.

Sistemului de termoizolatie i se cere de asemenea sa fi fost utilizat la cel putin 100.000 mp de fatade in Romania.

“Un aspect mai greu sesizabil este acea suprafata de 100.000 mp care se solicita ca experienta. Ori asta inseamna un numar de cateva mii de apartamente pe care o intreprindere mica si mijlocie nu prea poate sa le faca in perioada care a trecut in ultimul an si jumatate de cand a inceput programul acesta de reabilitare, deci va trebui sa fie un producator cel putin potent pentru aceste materiale”, a spus acesta.

Nu in cele din urma, Georgescu atentioneaza ca in document se solicita produse Ceresit si se dau chiar poze, lucru interzis in lege (Ordonanta de Urgenta 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica).

•Adrian Florescu, ARACO: La capitolul caiete de sarcini suntem uluiti
Prezent la eveniment si Adrian Florescu, director general al asociatiei antreprenorilor in Constructii (ARACO) a atentionat asupra neregulilor din caietele de sarcini.

“La capitolul caiete de sarcini noi suntem uluiti. Nu mai avem ce face sau mai bine zis am ajuns la concluzia ca ne este imposibil. Reclamatii, actionari in instanta. Pai daca s-a ajuns la termen de garantie de 250 de ani pentru un tronson de sosea nationala. Sau pentru niste lucrari de infrastructura de la 50 de ani la 150 de ani. Este ceva imposibil”, a spus Adrian Florescu.

Potrivit acestuia, si comisiile de licitatie si cei care fac caiete de sarcini ar trebui sa raspunda in fata legii.

“Am mers pana acolo incat sa cerem sa se aplice legea si in cazul comisiilor de licitatie ca urmare a multor greseli cu intentie. Daca un constructor raspunde pentru calitatea executiei sa raspunda si comisia de licitatie si cel care face Caietul de sarcini penal sau civil”, a spus Florescu.

• Inspector Consiliul Concurentei: Cazul nu intra in competenta autoritatii
Prezent la dezbatere, Nicolaie Moroianu, inspector in cadrul Consiliului Concurentei a spus ca un asemenea caz nu intra in competenta autoritatii.

“Ordonanta 34/2006 are prevederi in privinta intocmirii caietelor de sarcini. Din pacate in Legea Concurentei pe care o implementeaza Consiliul Concurentei lucrurile sunt ridicol de putin active, adica avem potrivit art. 5 din Legea Concurentei posibilitatea de a analiza intelegerile intre agentii economici, deci numai pe orizontala. Caietul de sarcini prevede deja o intelegere organizata pe verticala si ne duce cu gandul catre concurenta neloiala. Nu se ocupa Consiliul Concurentei cu asta, ma pot revolta si eu ca cetatean dar pot instrumenta putin”, a spus Moroianu.

•APMCR: Piața materialelor de constructii va scadea cu circa 2,5% in 2011
Declaratiile si prezentarile facute luni vin in contextul in care producatorii de materiale de constructii se asteapta ca piața sa scada mai departe si in 2011, in lipsa unor masuri eficiente din partea autoritatilor guvernamentale.

“Incheierea unui nou sezon in industria constructiilor nu a adus nici in anul 2010 asteptata redresare a sectorului. Mai mult, productia de materiale pentru constructie inregistreaza o noua regresie de aproximativ 15% si in 2010. Faptul ca sectorul produselor pentru constructii deserveste in proportie covarsitoare piața interna, exportul avand o mica pondere, a facut ca in ultimii 2 ani acest sector sa nu poata compensa scaderea interna si a pierdut peste 30% din angajati”, a anuntat luni asociatia producatorilor de materiale de constructii.

Conform estimarilor asociatiei, piața materialelor de constructii va continua sa scada si anul viitor, urmand sa se inregistreze o scadere cu circa 1,5%-2,5% la nivelul intregului an.