TOP BUSINESS

06-NOV-2009

DECLINUL DOMENIULUI CONSTRUCȚIILOR A FĂCUT PESTE 70.000 DE ȘOMERI

Peste 60.000 de angajați din domeniul construcțiilor și circa 12.000 din cel al producerii de materiale de construcții au fost concediați, în acest an, a declarat la Constanța, președintele Asociației Producătorilor de Materiale de Construcții din România (APMCR), Claudiu Georgescu.

Claudiu Georgescu, preşedintele APMCR (Asociaţia Producătorilor de Materiale pentru Construcţii din România), spune că cifra este corectă, 2009 fiind un an relativ bun pentru constructori până pe la mijlocul anului. Acest fapt are ca explicaţie contractele de execuţie lucrări pe care antreprenorii le aveau semnate în 2007-2008 şi pe care trebuiau să le ducă la îndeplinire în 2009.
Pe elemente de structură s-au înregistrat scăderi la toate componentele. Astfel, lucrările de reparaţii capitale au coborât cu 25,3%, lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 20,9%, iar lucrările de construcţii noi cu 12%. Volumul lucrărilor de construcţii, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut cu 11,3%. Lucrările de reparaţii capitale s-au diminuat cu 21,2%, lucrările de întreţinere şi reparaţii curente s-au redus cu 18,7%, în timp ce lucrările de construcţii noi au înregistrat o scădere de 5,9%.

„Judecând după raportările interne, la nivelul membrilor asociaţiei, noi credem că piața construcţiilor a scăzut în realitate cu 40% până la 60% faţă de anul trecut”, declara Adriana Iftime, directorul general al Patronatului Societăţilor de Construcţii (PSC). „Vă dau numai un exemplu: deşi Guvernul a investit mai mult ca niciodată în programul de reabilitare termică, producătorii de tâmplărie, principalii beneficiari ai acestui program, au raportat scăderi ale cifrei de afaceri cu peste 40%”, declară Iftime.

Zonele rezidenţiale, cele mai afectate

Anul 2010 va fi mult mai slab comparativ cu rezultatele estimate pentru 2009. Din datele de care dispune PSC, în acest an s-au semnat foarte puţine contracte, iar ce se contractează anul acesta pentru 2010 reprezintă o valoare cu mult sub cea contractată în anul precedent lui 2009.
Dacă în alte sectoare, construcţiile inginereşti spre exemplu, companiile pot miza pe fondurile europene pe care România le are de accesat pentru infrastructura, pe piața construcţiilor rezidenţiale lucrurile vor sta cel mai prost.

Revenirea va fi mai dificilă pe acest segment din cauza inerţiei sistemului. „Dacă mâine Guvernul sau sistemul bancar anunţă public deblocarea finanţărilor pentru piața rezidenţtială, va dura cel putin şase luni până ce antreprenorii se organizează în vederea participării la licitaţii, obţinerea de autorizaţii, negocierea contractelor cu furnizorii de materiale etc.”, crede Adriana Iftime.

În plus, numărul companiilor active se va reduce şi mai mult. „Incidenţa” insolvenţelor şi a falimentelor va creşte, cele mai afectate urmând să fie companiile mici şi cele mijlocii, apreciază Adriana Iftime. În prezent, peste 20.000 de societăţi de construcţii se află în insolvenţă, iar cu câteva mici excepţii, aceasta a ocolit doar companiile mari, cu peste 2.000 de angajaţi.

Colapsul poate fi evitat

„Pentru ca sectorul construcţiilor să nu intre în colaps, avem nevoie de un guvern responsabil, care să nu mai rateze fondurile europene alocate ţării noastre pentru proiecte de infrastructură şi dezvoltare regională“, declară reprezentantul PSC.
În ceea ce priveşte contractele pentru anul viitor, în lipsa intervenţiei statului se poate deja anticipa dezastrul anului 2010. Optimist, Claudiu Georgescu spune că sectorul va porni de la zero. „Sperăm să obţinem în construcţii o cifră de afaceri măcar egală celei din 2009”, precizează reprezentantul APMCR. Putem să ne facem o imagine despre viitorul sectorului bazându-ne pe câteva elemente precursoare ale activităţii de construcţii. În primul rând, este vorba despre autorizaţiile de construire. În 2009, numărul autorizaţiilor de construire a fost la cel mai scăzut nivel din ultimii trei-patru ani, apreciază Claudiu Georgescu. Pe piaţă mai avem de-a face şi cu un blocaj psihologic, ca un rezultat al reducerii activităţii de tranzacţionare pe piața imobiliară.

„În afară de asta, 2009 fiind un an electoral, statul a redus volumul de comenzi pentru lucrări de construcţii, iar aparatul birocratic al ordonatorilor de credite a incetinit procedurile de licitare”, declară Georgescu. Singurul proiect care a mers a fost cel de reabilitare termică, dar nu a fost suficient.

Industria romanească s-a revigorat uşor în octombrie, dar a scăzut în 10 luni

Pe de altă parte, producţia industrială, numărul comenzilor noi, precum şi cifra de afaceri din industrie, pe total piaţa internp şi externă, au înregistrat creşteri uşoare în luna octombrie faţă de luna septembrie. Comparativ cu perioada similară a anului trecut, indicatorii arată însă o scădere semnificativă.

Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), afacerile din industrie au crescut în octombrie, în termeni nominali, cu 0,5% faţă de septembrie, dar a scazut cu 16,4% faţă de luna corespunzătoare din anul precedent. Creşterea consemnată în octombrie, faţă de luna anterioară, a fost susţinută de industria prelucrătoare, care a avansat cu 0,6%, în timp ce industria extractivă a scăzut cu 1%. Pe marile grupe industriale, creşteri ale afacerilor s-au înregistrat în industria bunurilor de capital (+6,1%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+2%) şi industria bunurilor de uz curent (+1,4%).

Industria energetică şi cea a bunurilor intermediare au scăzut cu 7,5%, respectiv 2,4%. Pe de altă parte, comenzile noi din industrie, pe total piaţa internă şi externă, au crescut octombrie, în termeni nominali, cu 5,9% faţă de septembrie, dar au scazut cu 12,5% faţă de luna corespunzătoare din anul anterior, pe ansamblul primelor 10 luni fiind înregistrat un declin de 19,7%, potrivit datelor INS. În primele 10 luni, comparativ cu ianuarie-octombrie 2008, s-a menţinut acelaşi trend descendent, fiind înregistrate scăderi ale comenzilor noi în toate sectoarele de activitate.

De asemenea, producţia industrială a crescut în octombrie, faţă de septembrie, atât ca serie brută, cât şi ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 3,6%, respectiv 0,2%, iar după 10 luni declinul s-a situat la 7,8%-7,9%. Astfel, în octombrie, faţă de septembrie, creşterea producţiei industriale (serie brută) s-a datorat tuturor celor trei sectoare industriale, respectiv producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+7,1%), industria prelucrătoare (+3,2%) şi industria extractivă (+2,7%).

Pe marile grupe industriale s-au înregistrat scăderi în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-17,4%), industria bunurilor de uz curent (-8,0%) şi în industria bunurilor intermediare (-4,0%). Industria bunurilor de capital şi industria energetică au crescut cu 3%, respectiv 0,2%. În perioada ianuarie-octombrie 2009, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent, producţia industrială în serie brută a fost mai mica cu 7,9%, în timp ce în serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate declinul a fost de 7,8%.

Industriaşii aşteaptă noul guvern

Şeful confederaţiei patronatelor din industrie – CONPIROM, Vasile Turcu, este de părere că, pentru revenirea industriei, Romania are nevoie de ieşirea rapidă din criza politică şi de aşezarea unui guvern stabil care să se îndrepte spre mediul de afaceri autohton. „Patronatele doresc în acest moment să se aşeze la masa tratativelor şi să-şi prezinte proiectele economice pentru următorii ani, dar şi planul de măsuri anticriză pe care doresc să-l prezinte viitorilor guvernanţi”, a declarat pentru „Financiarul” Vasile Turcu.