CRONICA ROMÂNĂ

16-FEB-2009

500 DE MILIOANE DE LEI PENTRU REABILITARE TERMICĂ

Programul național de termoizolare a construcțiilor beneficiază, în acest an, de 500 milioane lei, a declarat Claudiu Georgescu, președinte al Asociației Producătorilor de Materiale de Construcții.

Bugetul pe anul 2009 al MDRL prevede fonduri de 160 milioane de lei, la care se adaugă alte 300 milioane de lei din credit angajament, pentru reabilitarea termică a locuinţelor. “Ne propunem ca în acest an să reabilităm termic peste 22.000 de apartamente, având în vedere că bugetul alocat în 2009 este de 160 milioane de lei, de peste şapte ori mai mare faţă de cel de anul trecut (22 milioane de lei). Pe lângă aceste fonduri, mai sunt disponibile alte 300 milioane de lei credite angajament, sumă ce ne va permite să reabilităm până la 60.000 de apartamente”, a declarat ministrul Vasile Blaga. Pentru accelerarea derulării programului de reabilitare termică, oficialul Guvernului are în vedere modificări legislative care vizează schimbarea proporţiilor de finanţare astfel: 50% bugetul de stat, 30% bugetul local şi 20% contribuţia asociaţiilor de proprietari. Mai mult, dacă acestea din urmă nu dispun de fonduri, administraţiile locale vor putea decide şi finanţarea de 20%. Studiile de specialitate au arătat că în bilanţul energetic anual al unui apartament mediu realizat între anii 1970 – 1985, energia termică pentru încălzire reprezintă 55,5%, iar cea pentru apa caldă de consum 19,5%. Pe ansamblu, eficienţa utilizării căldurii pentru încălzire, apă caldă şi prepararea hranei este de 43% din cantitatea de căldură furnizată de surse; pentru municipiul Bucureşti, aceasta este de 63%.

Conform primului Plan de Acţiune privind Eficienţa Energetică transmis Comisiei Europene, aşa cum prevede Directiva 2006/32/EC, se preconizează ca prin aplicarea măsurilor de reabilitare termică la blocurile de locuinţe incluse în Programul multianual să se realizeze economii de energie de circa 25% faţă de situaţia actuală, respectiv de circa 36.000 MWh/an (aproximativ 3.000 mii de tone echivalent petrol) pentru perioada 2008 – 2010. Reabilitarea termică a unei clădiri scade costurile de întreţinere pentru încălzire cu aproximativ 40%-60%.

Peste jumătate din blocurile existente necesită renovări
România deţine cel mai mare număr de locuinţe în blocuri executate cu panouri prefabricate dintre toate ţările Europei Centrale. Prin reabilitare termică se atenuează presiunea facturii la energie în condiţiile în care se reduce asistenţa guvernamentală viitoare pentru subvenţionare. “Circa 50% din economiile de energie posibile în sistemele de alimentare cu căldură se obţin prin reducera pierderilor din blocuri, iar acest segment al sistemelor de încălzire a fost neglijat până în prezent.Trebuie avute în vedere şi alte avantaje, cum ar fi: înfiinţarea de mii de noi locuri de muncă, comenzi importante pentru producătorii interni de materiale de construcţii, independenţa energetică (consumul de energie în sectorul rezidenţial este compatibil cu ce se importă), scăderea subvenţiilor la energia termică alocate de autorităţile locale şi centrale, creşterea confortului în locuinţe, scăderea facturii la întreţinere cu peste 40% în sezonul rece etc.” a declarat Mihai Mereuţă, preşedinte al Ligii Asociaţiilor de Proprietari – Habitat.
In prezent, la circa 58% din blocurile existente (respectiv 1,4 milioane de apartamente, construite înainte de anul 1985, din totalul de 2,4 milioane), sunt necesare investiţii urgente de reabilitare şi modernizare termotehnică, suma necesară fiind de circa 5 miliarde de euro. “Apreciind o medie de cheltuieli de 3.600 de euro/apartament pentru executarea lucrărilor de reabilitare termică, necesarul de investiţii pentru cele 1,4 milioane de apartamente ce trebuie reabilitate de urgenţă este de circa 5 miliarde de euro. 37% din alocaţii pot proveni de la bugetul stat (1,9 miliarde de euro), 30% din fonduri aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale şi din alte surse legal constituite (inclusiv fonduri ale Uniunii Europene), respectiv 1,45 miliarde de euro, iar 33% din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari şi din alte surse legal constituite -1,65 miliarde de euro. Considerând că cinci ani este perioada optimă de realizare a reabilitării termice a celor 1,4 milioane de apartamente (aproximativ 280.000 de apartamente / an) aflate într-o situaţie avansată de degradare, atunci bugetul anual ar fi trebuit să fie de aproximativ 380 milioane de euro”, a precizat Mihai Mereuţă. Directivele europene cer statelor membre “să elaboreze programe referitoare la eficienţa energetică în sectorul construcţiilor, să le pună în aplicare şi să le raporteze”. Astfel, Directiva 2002/91/EC a fost transpusă în legislaţia română prin Legea nr. 372/2005. Conform Directivei 2006/32/EC, fiecare stat membru trebuie să realizeze obiectivul de 9% economii de energie pe o perioadă de 9 ani de la data aplicării directivei, prin implementarea de Planuri Naţionale de Acţiune pentru Eficienţa Energetică (PNAEE), câte unul pentru fiecare 3 ani.

Prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 180/2008, Guvernul pune la dispoziţie, prin Programul de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe, resurse financiare importante pentru investiţii. Prin realizarea unui singur audit şi a unui proiect tehnic pentru toate blocurile executate după acelaşi tip de proiect, având în vedere faptul că în România imobilele au fost construite după un număr limitat de proiecte, se obţin economii importante de fonduri şi timp, la nivelul întregului program. Fondurile necesare pentru finanţarea cheltuielilor privind expertizarea tehnică a structurii de rezistenţă a clădirilor şi a auditului energetic, precum şi pentru proiectarea lucrărilor de reabilitare termică a blocurilor de locuit-condominii se asigură din bugetele autorităţilor administraţiei publice locale, iar Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei (MDRL) va prelua din contribuţia acestora, la execuţia lucrărilor de reabilitare termică, trei procente pentru fiecare bloc de locuinţe reabilitat. Astfel se face o redistribuire a sarcinilor în cadrul programului între autoritatea locală şi minister, dar – procentual – contribuţia financiară rămâne aceeaşi atât pentru autoritatea locală, cât şi pentru minister.

CE a transmis un aviz motivat României
Comisia Europeană a transmis, recent, un aviz motivat – al doilea stadiu al procedurii de încălcare a tratatului de aderare (infringement) – împotriva României şi a altor 19 state, care nu au transpus în legislaţia naţională directiva europeană privind eficienţa energetică. Directiva viza eficientizarea consumului de energie, prin oferirea de stimulente şi servicii energetice, iar România, Bulgaria, Belgia, Cipru, Cehia, Finlanda, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia, Suedia şi Marea Britanie nu s-au conformat cererilor din notificarea formală transmisă în iulie 2008. Cele 20 de state membre nu au informat, până în prezent, Comisia Europeană despre transpunerea completă a directivei în legislaţiile naţionale. Documentul comunitar stabileşte un cadru în interiorul căruia statele membre pot crea un climat de afaceri şi o infrastructură pentru eficienţa energetică în toate sectoarele economice.
Referitor la acest subiect, reprezentanţii Ministerului Economiei susţin că:”România a transpus parţial Directiva 2006/32 privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice, prin OG nr.22/2008 privind eficienţa energetică şi promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie. Unele prevederi ale OG nr.22/2008 necesită pentru aplicare emiterea unei Hotărâri de Guvern. Proiectul de HG este elaborat şi se află în analiză şi promovare în cadrul Ministerului Economiei. Apreciem că, până la termenul care va fi indicat de Comisia Europeană pentru transmiterea răspunsului la avizul motivat, actul normativ care asigură preluarea integrală a directivei va fi adoptat şi notificat oficialilor comunitari”.

MARCEL BĂRBUŢ, preşedinte al Adeplast Oradea:“Aşteptam de mult timp acest program. Dispunem de sistemul necesar, respectiv: de polistiren, de schela profesională Ringer (de vânzare sau închirire), de o fabrică modernă de tencuieli decorative, precum şi de două unităţi de producţie a mortarelor uscate (la Oradea şi în Ploieşti). De asemenea, avem personal calificat în calculul termic şi deţinem aparatură modernă de citire în infraroşu pentru determinarea variaţiilor de temperatură pentru clădiri. Dorim simplificarea realizării expertizei tehnice a imobilelor de locuit, prin determinarea defectelor ascunse: infiltraţii de apă, deficienţe ale izolaţiei, ascensiune prin capilaritate etc. Aparatul dispune de un soft performant care permite realizarea unui raport de evaluare a suprafeţei diagnosticate. Dispunem de 30 de camioane de mare capacitate, de peste 200 de silozuri mobile, precum şi de sisteme profesionale care ridică materialul 18 etaje. Practic, prin acest sistem eliminăm atât distrugerea sacilor cât şi furtul de material. Există mulţi antreprenori şi producători interesaţi de acest program. Cei care vor intra în astfel de proiecte vor trebui să propună cel mai bun raport calitate/preţ. în plus, consider că va trebui să luăm exemplul statelor dezvoltate şi să protejăm producătorii locali, prin implicarea acestora în program”.

SORIN CRISTEA, director de vânzări al Arcon: “Impactul derulării lucrărilor de reabilitare va fi unul benefic atât pentru producătorii interni de materiale de construcţie şi antreprenori, dar – mai ales, pentru beneficiari. Pe termen mediu, în câştig va fi şi statul român, care, prin reducerea consumului energetic la nivelul populaţiei, va putea folosi banii alocaţi pentru subvenţiile de încălzire în alte scopuri. In condiţiile în care sursele de finanţare sunt asigurate şi nu se vor mai produce blocaje financiare în lanţ din cauza întârzierilor la decontările efectuate pentru stat (cum s-a întâmplat în 2008) toţi cei implicaţi în acest domeniu vor dori să participe. Este necesar să fie impuse anumite criterii de performanţă şi calitate firmelor acceptate în program, precum şi un standard ridicat al materialelor folosite. Până la această dată am fost parteneri activi în ceea ce priveşte acest program şi am contribuit la realizarea celui mai important obiectiv reabilitat până acum şi anume un cartier de 18 blocuri în Sfântu-Gheorghe. De asemenea, specialiştii noştri şi-au adus contribuţia prin crearea şi implementarea unui nou sistem de izolaţie termo-hidro, cu membrane termoadezive şi polistiren expandat. Acest sistem reduce mult durata de execuţie şi costul final al operaţiunii şi asigură o bună stabilitate la vânt a acoperişului. Pentru a veni în sprijinul proiectanţilor şi constructorilor am realizat noi norme de deviz, întrucât cele existente sunt demult depăşite din punct de vedere tehnologic şi economic”.

BOGDAN DAMIAN, manager general Fene Grup SA laşi: “Domeniul construcţiilor este unul dintre cele mai afectate de actuala criză economică. Anul acesta va fi unul al reaşezării preţurilor în domeniul rezidenţial. Prin strategia pentru 2009 ne concentrăm pe accesarea cât mai multor fonduri europene, în acest scop urmând a dezvolta în cadrul grupului de firme un departament de consultanţă şi realizare de proiecte. Demararea unor lucrări pentru dezvoltarea infrastructurii publice, cum este şi Programul Naţional de Reabilitare Termică a Blocurilor de Locuinţe, reprezintă oportunităţi de relansare a activităţii în construcţii şi de creare a unor noi locuri de muncă. Pe această direcţie vom aborda, cu cea mai mare seriozitate, absolut toate licitaţiile. Pentru laşi există un număr de 46 de clădiri auditate energetic, în timp ce lucrările au început abia la 4 blocuri. Cota-parte aferentă asociaţiilor se ridică la sume greu de suportat pentru cea mai mare parte dintre proprietari, aşadar, pentru ca programul să cunoască o derulare liniară, ar fi necesară luarea în considerare a micşorării cotei aferente asociaţiilor de proprietari. Dacă, până acum, piața construcţiilor a fost motorul creşterii economice, anul 2009 ne va găsi în ipostaza abordării unor politici de dezvoltare de produse noi, atractive pentru situaţia actuală şi a dezvoltării departamentelor ce vor avea drept principală responsabilitate accesarea fondurilor europene destinate domeniului nostru. O evoluţie sigură este dificil de prognozat în contextul economic actual, dar un lucru clar este faptul că piața construcţiilor nu va mai cunoaşte creşterile din anii trecuţi. Firmele se vor confrunta cu situaţii diferite, investitorii privaţi acţionând prudent, analizând mult mai bine oportunitatea lansării anumitor proiecte. Toate aceste lucruri se datorează atât contextului imprevizibil, cât şi înăspririi condiţiilor de creditare”.

MARIN CRUŢESCU, director general al Amvic:“Referitor la suma destinată reabilitării termice a blocurilor, respectiv 460 milioane lei, o consider total insuficientă, deoarece costul lucrării/mp, cu polistiren de faţadă EPS 80, cu o grosime de 10 cm, este de circa 200 lei (cu TVA inclus), adică se vor reabilita circa 2,3 milioane mp. La un calcul de 2.000 mp/bloc, rezultă că vor fi în lucru 1.150 de blocuri în toată ţara. Dacă avem în vedere că sunt de reabilitat circa 85.000 de blocuri, în ritmul acesta ne trebuie 74 de ani să terminăm lucrarea! Forţa de muncă ce va fi ocupată o estimez la circa 7.666 de constructori (o echipă de 20 de muncitori poate executa în sezon 3 blocuri), un grup restrâns de muncitori din cei aproximativ 800.000. Impactul va fi redus, fără să angreneze mare parte din muncitorii din construcţii, iar firmele vor da faliment. Mă aşteptam ca în acest an să intre în program circa 8.000 de blocuri (10%), pentru care trebuiau să se angajaze circa 3.000 de firme în vederea execuţiei lucrărilor. Astfel, costul total ar fi fost de aproximativ 800 milioane de euro. Suntem deja angrenaţi în acest program ca producător şi furnizor de EPS 80, capacitatea anuală de care dispunem fiind de circa 300.000 mc. Ţinând cont că asupra faţadelor blocurilor acţiunea vântului este determinantă, recomand să se utilizeze polistiren de faţadă EPS 100, cu densitatea aparentă de 20 kg/mc”.

CLAUDIU GEORGESCU , preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Materiale pentru Construcţii:“Suma alocată în acest an pentru reabilitare este mult mai mare decât cea din 2008 şi modificările prefigurate în legea reabilitării sperăm să rezolve unele din impedimentele apărute chiar de la derularea acestui program în ţara noastră. Declanşarea rapidă a acestui proces de reabilitare în 2009 nu este numai o măsură punctuală anticriză, ci o realitate care poate deveni efectivă mult mai repede decât construcţia de autostrăzi. Am convenit cu reprezentanţii MDRL că, în cel mai scurt timp, trebuie elaborat un program pe 10 ani de reabilitare şi eficientizare a clădirilor, astfel încât, la nivelul anului 2020 să ne putem respecta obligaţiile asumate în calitate de stat membru al Uniunii Europene în domeniu”.

DAN IOAN POPP, director general Impact SA: “Anunţul Guvernului referitor la alocarea a aproximativ 100 milioane de euro pentru reabilitarea cu 50% din preţ a 60.000 de apartamente acoperă circa 2% din necesarul la nivel naţional (1.700 de blocuri din totalul de 85.000), respectiv două blocuri din 100 sau unul din 50 de blocuri dintr-o localitate, ceea ce dă o imagine destul de sărăcăcioasă. Realist vorbind, deorece diferenţa de 50% (încă 100 milioane de euro) trebuie să fie plătită de autorităţile locale (în proporţie de 30%) şi de proprietari (20%) există probabilitatea ridicată ca jumătate din numărul celor 60.000 de apartamente să nu fie reabilitate. Antreprenorii (în ipoteza finanţării tuturor celor 60.000 de locuinţe cu circa 200 milioane de euro) urmează să furnizeze aproximativ 500.000 mp de tâmplărie PVC şi 2,5 milioane de metri pătraţi de plăci izolatoare (polistiren). In aceste condiţii se vor putea finaliza 1.700 de blocuri, ceea ce asigură un loc de muncă timp de un an pentru 4.500 de muncitori în construcţii, 550 de lucrători în montajul ferestrelor din PVC, 150 de lucrători în fabricaţia de panouri izolatoare şi încă circa 1.100 de angajaţi în alte industrii. Astfel, aportul la PIB adus de industria de construcţii va fi de maximum 40 milioane de euro, celelalte sume fiind distribuite către furnizorii de PVC şi de izolaţii. Se poate spune, deci, că măsura are – mai ales – un caracter social, de protecţie / păstrare a locurilor de muncă şi de reducere a cheltuielilor pe termen lung cu energia şi întreţinerea familiilor ce locuiesc în blocuri vechi. Precizez că aceste lucrări sunt adecvate pentru IMM de prestare servicii de construcţii. Practic, circa 560 de firme (cu maximum 8 angajaţi), pot realiza toate aceste lucrări. Dacă apreciem că blocurile se află în circa 300 de localităţi urbane rezultă că între una şi trei firme (cu excepţia Bucureştiului) pot realiza,in fiecare oraş, toate aceste lucrări de termoizolaţie. La acestea se adaugă circa 130 de firme mici (sau aproximativ 60 de firme medii) de tâmplărie PVC”.

Lăcrămioara BOTEZATU