PROBLEMELE SE REZOLVĂ, NU SE ELUDEAZĂ!

20-MAR-2008

În ultima conferință de presă ținută la începutul acestei săptămâni, dl Laurențiu Plosceanu, președinte al Asociației Române a Antreprenorilor de Construcții (ARACO) a prognozat pentru acest an o creștere cu circa 15% în prima jumătate a anului a prețului pe metrul pătrat construit, ca urmare a scumpirilor la energie şi la materialele principale de construcții, anunţând că dacă în prima parte a lui 2007 se construia cu 600-700 de euro, în prezent, preţul pe metru pătrat depăşeşte 800 de euro”. În condiţiile în care ponderea materialelor în preţul total al unei construcții este de aproximativ 50%, creşterea preţului final al acestora va avea un ritm similar, de 15-20%. Argumentarea preşedintelui ARACO a fost susţinută şi de reprezentanţii companiilor imobiliare.

Faţă de aceste declaraţii dl. Claudiu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale pentru Construcţii din România a declarat:
“Afirmaţiile reprezentanţilor firmelor de construcţii şi agenţiilor imobiliare se înscriu în tendinţa constant evidenţiată în ultimii ani de a obişnui opinia publică cu valorile mari ale locuinţelor şi de a găsi motivaţii plauzibile pentru a justifica aceste preţuri. În mare parte, aceste afirmaţii se bazează pe ipoteze şi date neconforme cu realitatea. Astfel, la începutul anului 2007, tot dl. Plosceanu prognoza creşterea preţurilor la materiale de construcţii în 2007 cu 15% iar în ianuarie 2008 Institutul Naţional de Statistică a anunţat oficial o creştere a preţurilor la materialele de construcţii în anul 2007 de 6,7% ,mai mică deci chiar decât rata inflaţiei, în schimb acelaşi Institut a anunţat o creştere a salariilor în industria construcţiilor cu mult mai mare decât aceeaşi rată a inflaţiilor, iar marile firme de construcţii au declarat creşteri ale profiturilor pentru 2007. Deci, această presiune mediatică are rol de deturnare a atenţiei de la adevăratele probleme din această piaţă. Fiindcă din declaraţiile d-lui Plosceanu rezultă că un metru pătrat construit va fi de 800 de euro, iar firmele imobiliare fac anunţuri ale preţurilor de vânzare în jurul valorilor de 1500 euro pe metru pătrat ceea ce indică foarte clar unde se duc profiturile din această piaţă.

Preşedintele ARACO face referinţă numai la creşterea preţurilor la ciment şi fier beton, însă uită să menţioneze că ponderea acestor materiale în construcţia de locuinţe este în scădere, tot mai mulţi developeri preferând construcţiile pe structură metalică, construcţii ce oferă avantaje de preţ şi productivitate în raport cu cele clasice, iar mare parte a acestor materiale (ciment şi fier beton) sunt utilizate în lucrările de infrastructură, lucru ce nu influenţează piaţa imobiliară. Mai mult, domnia sa evită să amintească lipsa unui management eficient al firmelor de construcţii în derularea unor proiecte, precum şi slabul grad de mecanizare al lucrărilor, elemente ce fac să avem o productivitate inferioară în sectorul construcţiilor faţă de multe ţări europene şi ridică costurile lucrărilor.

Ar mai fi de menţionat un element ce influenţează piaţa imobiliară şi anume cel al evaziunii fiscale. Din evaluările unor firme de audit rezultă că valori de ordinul sutelor de milioane de euro sunt deturnate de la buget, în parte şi datorită unor scăpări legislative. Aceste sume, dacă ar fi investite în sectorul de locuinţe într-o economie de piaţă, ar scădea presiunea imobiliară şi ar determina o reglare autentică a preţurilor la locuinţe.
Înţelegem că dl. Plosceanu şi reprezentanţii unor firme imobiliare sunt îngrijoraţi de tendinţele de instabilitate din această piaţă, tendinţe manifestate aşa cum relata o prestigioasă publicaţie prin faptul că “Dezvoltatorii îşi plimbă aceleaşi proiecte din târg în târg aproape în fiecare lună şi scumpesc apartamentele periodic.” Acestea, coroborate cu situaţia deficitară a pieţelor imobiliare externe, sunt elemente ce trezesc îngrijorarea unor afacerişti din domeniul imobiliar. În schimb nu se menţionează că piaţa infrastructurii şi cea a reparaţiilor de locuinţe, pieţe ce absorb cantităţi mari de materiale de construcţii sunt în deficit de realizări, cu atât mai mult cu cât importante fonduri europene sunt disponibile în aceste subsectoare ale pieţei construcţiilor.

Producătorii de materiale de construcţii nu neagă unele prognoze de creştere a preţurilor şi în acest an, deoarece influenţele preţurilor energiei şi combustibililor se reflectă clar în costuri, dar, ca şi în anii trecuţi investiţiile în retehnologizare vor determina o reducere a costurilor cu implicaţii corespunzătoare în preţuri. Se va realiza astfel un echilibru real între puterea de cumparare şi cerere, conform legilor economice şi benefic unei dezvoltări reale.”

APMCR este o asociaţie profesională constituită în 1997, membră a Consiliului European al Producătorilor de Materiale pentru Construcţii (CEPMC), ce reprezintă interesele comune ale membrilor săi, principalii producători de materiale pentru construcţii, în faţa autorităţilor publice, în raporturile cu instituţiile publice şi profesionale din ţară şi din străinătate. La nivelul anului 2007 cifra de afaceri a membrilor APMCR a fost de 450 milioane euro, ceea ce constituie un indicator relevant despre forţa organizaţiei. Mai multe detalii despre activităţile APMCR găsiţi accesând site-ul www.apmcr.org